Istorie
Cursurile teoretice şi lucrările practice la disciplinele igienice au fost deschise şi iniţiate de către doctorii în medicină F. Avraman, V. Iachim, V. Vangheli, I. Hăbăşescu. Fondatorul şcolii didactico-ştiinţifice a Catedrei este Iacov Reznik – doctor habilitat în ştiințe medicale, profesor universitar, om emerit. Pe parcursul anilor, la realizarea procesului didactic şi ştiinţific au participat: la Igiena mediului – doctorii în ştiinţe medicale A. Discalenco, C. Sedâkin, asistenţii A. Daşanu şi V. Bortă, doctor în ştiinţe medicale, conferențiar universitar, M. Ojovan, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar Gr. Friptuleac, conferenţiarul V. Băbălău, doctor în ştiinţe medicale, N. Zimniţa, lector superior; S. Cebanu, doctor în ştiinţe medicale, conferențiar universitar; la Igiena muncii au ţinut prelegeri doctorii în ştiinţe medicale, conferenţiarii D. Rusnac, V. Chicu, Gh. Sprânceanu, asistentul N. Marian, V. Vangheli, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, asistenţii V. Macovei, V. Vozian, R. Russu, conferențiarul V. Meşină. Apoi s-au încadrat în procesul predării profesorul Gr. Friptuleac, conferenţiarul M. Moraru, conf. V. Băbălău, conf. S. Cebanu; la Igiena alimentaţiei – doctorii în ştiinţe medicale, conferenţiarii U. Jalbă şi A. Chirlici, asistentul R. Căldare, conferenţiarul C. Râmiş, asistentul Vl. Rubanovici; la Igiena copiilor şi adolescenţilor – asistenţii A. Guţul, V. Socolov, Maria Moraru, doctor în ştiinţe medicale, conferențiar universitar, Angela Cazacu-Stratu, asistent. Fondatorul Catedrei este Vasile Iachim, doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar universitar, care a condus-o până în anul 1986. Între anii 1986 – 1988 în fruntea Catedrei s-a aflat M. Ojovan, doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar. În perioada 1988 – 1997 Catedra a fost dirijată de Victor Vangheli, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, din 1999 – doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar Gr. Friptuleac.
În septembrie 2020 a fost creat Departamentul de Medicină Preventivă al USMF „Nicolae Testemițanu” (șef Serghei Cebanu – doctor în științe medicale, conferențiar universitar), în cadrul căruia a fost formată Disciplina de igienă (șef de disciplină Ion Bahnarel – doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar) prin comasarea a două catedre – de Igienă Generală și de Igienă. Aceste catedre au activat în paralel având scopuri diferite – prima de a instrui studenții facultăților de Medicină, Stomatologie și Farmacie în problemele de igienă și profilaxie a maladiilor, a doua – de a forma cadre pentru Serviciul de Sănătate Publică. Fiecare dintre aceste catedre își are istoria sa.
Catedra de igienă generală a fost fondată în anul 1945. Primul şef de catedră a fost profesorul Kristofor Nicogosean, doctor habilitat în medicină, Om Emerit al ştiinţei. El a condus catedra până în 1957, fiind succedat în funcţie de conferenţiarul A. Zorin (1957 – 1960) şi profesorul I. Reznik (1960 – 1979). Profesorul Iacov Reznik deţinea şi funcţia de Preşedinte al Societăţii Ştiinţifice a Igieniştilor din republică şi membru al Societăţii Igieniştilor din URSS, profesor universitar, Om Emerit în ştiinţe al Republicii Moldova. În anul 1975 catedra igienă generală este divizată. Una dintre catedre, în fruntea căreia se afla profesorul universitar Henrieta Rudi, era destinată pentru studenţii facultăţilor Medicină generală, Stomatologie şi Farmacie, cealaltă, condusă de profesorul universitar Iacov Reznik – pentru studenţii facultăţilor Medicină Preventivă şi Pediatrie. În 1979 catedrele au fost comasate în una şi era condusă de profesorul universitar, Henrieta Rudi. Profesorul universitar Henrieta Rudi a condus lucrările de pregătire a două teze de doctor habilitat în medicină şi a două teze de doctor în medicină. În anul 1992 catedra Igienă generală a fost divizată din nou. Catedra Igienă nr.1, condusă de profesorul universitar, Henrieta Rudi, asigura predarea Igienei generale pentru studenţii facultăţilor Medicină generală, Stomatologie și Farmacie. Catedra nr.2, în frunte cu conferenţiarul, doctorul în medicină Gh. Ostrofeţ, preda Igiena la facultatea de Medicină Preventivă.
În 1994, catedrele nr.1 şi nr.2 au fost din nou contopite şi au format catedra de Igienă generală sub conducerea conferenţiarului, Gh. Ostrofeţ, care în anul 2000 a susţinut teza de doctor habilitat în medicină şi a elaborat o nouă şcoală ştiinţifică – Studierea patologiilor profesionale a femeilor ce lucrează la terminale video în ramurile principale ale telecomunicaţiilor. A fost conducătorul ştiinţific a patru teze de doctor în medicină.
Predarea disciplinelor igienice a început din anul 1966 la Facultatea de Medicină Preventivă (fosta Facultate de Igienă şi Sanitărie) sub formă de cursuri de igiena mediului (comunală), igiena muncii, igiena alimentaţiei şi igiena copiilor şi adolescenţilor, organizate pe lângă catedra de Igienă Generală. Ulterior, cursurile au funcţionat de sine stătător sub conducerea decanului facultăţii Vasile Iachim.
Cursurile teoretice şi lucrările practice la disciplinele igienice au fost fondate respectiv, de către doctorii în medicină F. Avraman, V. Iachim, V. Vangheli, I. Hăbăşescu. Fondatorul şcolii didactico-ştiinţifice a catedrei este Iacov Reznik – doctor habilitat în ştiințe medicale, profesor universitar, Om Emerit.
În 2010, şef al catedrei de Igienă Generală a fost numit profesorul universitar, Ion Bahnarel, Om Emerit al Republicii Moldova, deţinător al ordinelor „Gloria Muncii”,„Ordinul de Onoare”, Premiului Național al Guvernului Republicii Moldova – 2015, președinte al Societății Igieniștilor din Republica Moldova. Este conducător/consultant a 12 teze de doctorat, inclusiv 6 susținute. Direcţia de cercetare actuală a catedrei este „Impactul factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei”. Sub conducerea profesorului Ion Bahnarel au fost elaborate și implementate noi direcții în domeniile: igiena radiațiilor ionizante și neionizante, igiena habitatului uman, igiena substanțelor chimice și toxicologia, stresul ocupațional, igiena urgențelor de sănătate publică, igiena muncii medicilor de diferite specialități, bazele nutriției și dieteticii, alimentația persoanelor de vârsta treia, alimentația pe timp de caniculă, psihoigiena, etc. Din 2010 până în 2020 în activitatea catedrei de Igienă Generală au fost antrenați:
Ion Bahnarel – şef de disciplină, profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe medicale; Gheorghe Ostrofeţ – profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe medicale; Ovidiu Tafuni, Aliona Serbulenco, Aliona Tihon, Cătălina Croitoru, Elena Ciobanu, Lili Groza, Larisa Migali – conferenţiari universitari, doctori în ştiinţe medicale; Nicolai Pascal, Natalia Bivol, Alexandru Garbuz, Radu Rusu, Olga Cenelev, (dr. şt. med.) – asistenţi. La Igiena Generală au fost susținute în ultimii 20 de ani 2 teze de doctor habilitat în medicină și 9 teze de doctor în medicină.
Colectivul Catedrei de igienă generală a participat la realizarea unor proiecte importante naționale și internaționale. Printre acestea sunt: STEPS – 2013; Radon – 2016; Activarea acțiunilor pentru pregătirea celei dea patra comunicări naționale (NC4) și a primului raport bienal de actualizare (BURI) în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (anii 2014 – 2017); Evaluarea comportamentelor tradiționale de preparare și coacere a pâinii și poluării aerului în gospodăriile rurale din Armenia și Moldova (2015); Studiul stării de sănătate a populației în raport cu calitatea apei din zonele rurale ale Republicii Moldova (2015); Strategia Națională de Sănătate Publică – 2016; Proiectul bilateral AUF-MECC “Crearea centrelor și rețelelor de cercetare interdisciplinare destinate tinerilor cercetători din Republica Moldova” (2019-2021); Cooperare interdisciplinară și interinstituțională în domeniul sănătății umane în contextul schimbării climei (2020), etc. Angajații catedrei de Igienă Generală, în ultimii 25 ani, au elaborat 21 monografii, 17 manuale, publicat peste 1000 articole şi rezumate ştiinţifice, culegeri de lucrări, elaborări metodice.
Catedra de Igienă a fost fondată la 15 iunie 1977, reunind cursurile de igienă a mediului, muncii, alimentaţiei, copiilor şi adolescenţilor. Fondatorul catedrei este doctorul în științe medicale, conferenţiarul universitar Vasile Iachim, care a condus-o până în anul 1986.
Între anii 1986 – 1988, în fruntea catedrei s-a aflat doctorul în științe medicale, conferenţiarul universitar M. Ojovan, în perioada 1988 – 1997, catedra a fost dirijată de doctorul habilitat în științe medicale, profesorul universitar Victor Vangheli, în 1999 – 2016 – de către doctorul habilitat în științe medicale, profesorul universitar Grigore Friptuleac, în 2016 – 2020 – de către doctorul în științe medicale, conferenţiarul universitar Serghei Cebanu.
Pe parcursul anilor, la bunul mers al procesului didactic şi ştiinţific au participat: la Igiena mediului, doctorii în medicină A. Discalenco, C. Sedâkin, asistenţii A. Daşanu şi V. Bortă, dr. șt. med., conferenţiarul M. Ojovan, dr. hab. șt. med., profesorul universitar Gr. Friptuleac, conferenţiarul V. Băbălău, dr. șt. med., lectorul superior N. Zimniţa, dr. șt. med., conferențiar S. Cebanu; la igiena muncii au ţinut prelegeri doctorii în medicină, conferenţiarii: D. Rusnac, V. Chicu, Gh. Sprânceanu, asistentul N. Marian, dr. hab. șt. med., profesorul universitar V. Vangheli, asistenţii V. Macovei, V. Vozian, doctorii în științe medicale, conferențiarii Raisa Russu, V. Meşină. Apoi s-au inclus în procesul predării profesorul universitar Gr. Friptuleac, dr. șt. med., conferenţiarul Maria Moraru, conf. V. Băbălău, dr. șt. med., conf. univ. S. Cebanu; la igiena alimentaţiei - doctorii în științe medicale, conferenţiarii U. Jalbă şi A. Chirlici, asistentul R. Căldare, dr. șt. med., conf. univ C. Râmiş, dr. șt. med., conf.univ. Vl. Rubanovici; la igiena copiilor şi adolescenţilor – doctorii în științe medicale, asistent A. Guţul, conf. univ. V. Socolov, dr. șt. med., conferenţiarul Maria Moraru, dr. șt. med., conferenţiarul Angela Cazacu-Stratu.
La catedră au fost elaborate şi susţinute 2 teze de doctor habilitat în medicină: V. Vangheli în 1990; Gr. Friptuleac în 2001 şi 7 teze de doctor în medicină – C. Râmiş – în 2001, Raisa Russu – în 2003, Eudochia Tcaci – în 2003, V. Meşină – în 2007, S. Cebanu – în 2008, Iu. Pânzaru – în 2009, Cazacu-Stratu Angela – în 2011, Vl. Rubanovici – în 2016. Colaboratorii catedrei sunt autori a 12 monografii, 11 manuale, 15 ediţii de instruire sanitară a populaţiei.
Începând cu anul 1995, catedra a pregătit şi a publicat circa 1000 articole şi rezumate ştiinţifice, manuale, culegeri de lucrări, elaborări metodice. Profesorul Gr. Friptuleac este laureat al premiului „F.F. Erisman”, laureat al Galei Premiilor în Sănătate, Om Emerit, cavaler al Ordinului Gloria Muncii, a pregătit 10 doctori în științe medicale.
În perioada 1995 – 1997, colaboratorii catedrei (V. Vangheli, Gr. Friptuleac, R. Russu) au activat în cadrul proiectului moldo-american „Estimarea riscului şi managementul riscului”. În anii 2002 – 2003 colaboratorii catedrei au fost antrenaţi în proiectul moldo-american de cercetare şi dezvoltare „Calitatea aerului din încăperi şi sănătatea copiilor”. Începând cu anul 2003, Gr. Friptuleac a activat în proiectul Uniunii Europene „Promovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor”. Aceste proiecte au permis stabilirea unor relaţii internaţionale şi achiziţionarea unor aparate de performanţă redutabilă: 1 spectrofotometru cu absorbţie atomică, 1 monitor „Air Quality”. Colaboratorii catedrei (S. Cebanu, A. Cazacu-Stratu, Vl. Rubanovici) au activat în cadrul proiectelor UE/TACIS/UNICEF/MET „Studiul de evaluare rapidă a instituţiilor de îngrijire rezidenţială a copiilor din Republica Moldova” (2007), proiectul independent pentru tineri cercetători „Evaluarea igienică a mediului de instruire şi rezidenţial a elevilor cu afecţiuni pulmonare cronice din localităţile rurale” (2009 – 2011).
Catedra a participat la realizarea proiectului TEMPUS „Programe de Masterat în Sănătate Publică și Servicii Sociale” (2010 – 2013), care a culminat cu elaborarea unui nou program de instruire postuniversitară prin rezidențiat ajustat la cerințele europene. În perioada anilor 2012 – 2015 a demarat proiectul GEOHealth „One Health Center for Environmental and Occupational Research”, cu scopul creării unui Centru de sănătate pentru cercetări în domeniul mediului și sănătății în parteneriat cu alte 11 centre universitare si 16 instituții de sănătate publică din alte 7 țări din Europa de Est și Asia Centrală.
Alte proiecte internaționale implementate cu participarea colaboratorilor Catedrei de igienă sunt: Estonian-Moldovan cooperation in sport medicine for promoting European standard in medical education (2013 – 2015), Estonian-Moldovan cooperation for quality improvement in rehabilitation and sports medicine service according to European standard: stage II 86-2017A (2017 – 2018), COST Action CA 16216 Network on the Coordination and Harmonisation of European Occupational Cohorts (OMEGA-NET) (2017 – 2021), International Collaboration to increase Traumatic Brain Injury Surveillance in Europe (INITIatE), (2017 – 2019), Increasing Capacity in Research in Eastern Europe (ICREATE), (2016 – 2021).
În 1992 a fost fondată Catedra de igienă şi epidemiologie a Facultăţii de Perfecţionare a Medicilor, în frunte cu Nicolae Opopol – doctor habilitat în medicină, profesor universitar, membru corespondent al AŞM. Corpul didactic al acestei catedre a activat în colaborare cu angajații Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi cu celelalte catedre de igienă, rezolvând probleme majore ce țin de fortificarea sănătăţii populației. Profesorul N. Opopol a pregătit 2 doctori habilitați (Gr. Friptuleac și I. Bahnarel) și 13 doctori în medicină în domeniul igienei, factorilor determinanți în diferite patologii și toxicologiei. Savantul Nicolae Opopol este cavaler al Ordinului Gloria Muncii. În anul 2010 Catedra de igienă şi epidemiologie a fost încorporată în Catedra de Igienă. Au fost unificate principiile de elaborare a cursurilor şi lucrărilor practice, de completare a proceselor – verbale, de efectuare a lucrărilor ştiinţifico - practice etc. Din 1996 pregătirea postuniversitară a cadrelor medicale se efectuează prin rezidenţiat.
Au fost realizate importante lucrări științifice complexe în igienă, fiziologia muncii, privind studierea sănătăţii muncitorilor în viticultură, pomicultură, legumicultură, la creşterea şi prelucrarea primară a plantelor eterice, în carierele de piatră, la fabricile de construcţie, la fabricile de conservare a legumelor şi fructelor, la lucrul cu computerele, de influență a radiațiilor ionizante etc. Nu mai puţin importante sunt investigațiile desfăşurate în igiena şi toxicologia pesticidelor, în raţionalizarea alimentaţiei a unor contigente vulnerabile de populaţie. În prezent, disciplina de Igienă efectuează cercetări complexe asupra factorilor care determină sănătatea populaţiei urbane şi rurale (profesionali, ecologici, alimentari etc.). Pregătirea cadrelor tinere are loc prin rezidențiat, masterat şi doctorantură, cursuri de perfecţionare și autoinstruire, se insistă asupra însuşirii limbilor străine. Disciplina Igiena este predată în 4 limbi.
În prezent Disciplina de Igienă este dotată cu aparate, utilaj de laborator, materiale didactice necesare pentru procesul didactic şi ştiinţific: cromatograf în gaze, sonometru, spectofotometru cu absorbţie atomică, aparataj pentru investigaţii fiziologice, monitorul Air Quality (AQ – 500). Crearea disciplinei a permis ameliorarea atât a bazei materiale, cât şi perfecţionarea procesului metodologic, integrarea predării disciplinelor igienice.
Colectivul disciplinei de Igienă a iniţiat şi organizat conferinţe ştiinţifice, tematice, congrese ale igieniştilor, participă la şedinţele comisiilor de problemă, colaborează cu instituţiile ştiinţifice şi didactice din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu-Mureş, Cernăuți, Kiev, Permi, Moscova, Norfolk (SUA).
Cercul ştiinţific studenţesc de pe lângă disciplina de Igienă efectuează lucrări ştiinţifico-practice în toate domeniile igienei, care apoi sunt valorificate în activitatea centrelor de sănătate publică, studenții participă cu rapoarte la conferinţele studenţeşti, unde au fost distinşi în repetate rânduri cu diplome şi premii.
Angajații disciplinei de Igienă participă la atestarea cadrelor ştiinţifice şi practice, ţin prelegeri şi ore de aplicaţii practice la cursurile de educație continuă a specialiştilor, contribuie la desfăşurarea muncii metodice şi practice de organizare a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
Colectivul Disciplinei de Igienă are sarcini mari în promovarea sănătății și educația pentru sănătate, în implementarea principiilor de bază ale alimentației sănătoase și nutriției, în realizarea prevederilor europene privind sănătatea ocupațională, etc.